Etajul doi, la capat, pe scari,
Usa e-nchisa si zero urcari,
Nicio lumina aprinsa-n camera ei,
E pana de curent si-n ochii ei,
Inima ta s-a speriat mult prea devreme,
Oare o sa ma mai cheme?

Daca vrei sa te las, dar nu esti convinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa te-ascunzi, dar si sa fii prinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca rana din piept vrei sa-ti fie linsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa ma-ntorc, ma-ntorc din nou,
Daca-mi lasi o lumina aprinsa.
Doar sa-mi lasi o lumina aprinsa.

Ce de veioze si lustre gramezi,
Sunt toate de decor, tu tot nu vezi,
Cine sunt eu si cine esti tu,
Nu vezi ca te iubesc din tot sufeltul
Inima ta s-a speriat mult prea devreme,
Oare o sa ma mai cheme?

Daca vrei sa te las, dar nu esti convinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa te-ascunzi, dar si sa fii prinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca rana din piept vrei sa-ti fie linsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa ma-ntorc, ma-ntorc din nou,
Daca-mi lasi o lumina aprinsa.
Doar sa-mi lasi o lumina aprinsa.

Si daca-i ultima oara cand ma mai arat,
Poate o sa-ti mai scriu, cand o sa ma-mbat,
Dar si atunci sa crezi tot ce-o sa citesti,
E intuneric, cand nu iubesti,
E intuneric, nu vezi unde esti,
E intuneric, e intuneric.

Daca vrei sa te las, dar nu esti convinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa te-ascunzi, dar si sa fii prinsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca rana din piept vrei sa-ti fie linsa,
Mai lasa-mi o lumina aprinsa,
Daca vrei sa ma-ntorc, ma-ntorc din nou,
Daca-mi lasi o lumina aprinsa.
Doar sa-mi lasi o lumina aprinsa.

Etajul doi, la capat, pe scari…