-Ne iertati,
Doamnelor si domnilor si dragi invitati,
Aveti bucuria sa-l vedeti si sa-l ascultati
Pe cel mai tata dintre tati.
Si chiar daca unii il negati
Si chiar daca la el altii va rugati,
El este aici sa-l apaludati,
Dumnezeu, hai intrati!

-Mă iertați,
Nu, nu, nu vă ridicați,
Eu sunt Dumnezeu, fiți binecuvântați
Ei sunt Ioan, Luca, Marcu și Matei
Mă urmăresc peste tot, sunt bloggerii mei.
(Așa, postați. Mă iertați)
Ei scriu despre mine, vă lasă învățătură,
Cum se-mparte lumea în dragoste și ură.
Iar când o să păcătuiți, întâmplător,
Și când o să-mi luați poruncile peste picior,
(De ce??)
Eu nu mă supăr, stați relaxați.
(Cântați!)!

Na na na na na na na na
Na na na na na na

Așa, așa, continuați. Așa, da, aplaudați….
Ma iertati
(Nu, am gresit!)

Mă iertați(a fost bine), că nu vă săturați,
Să vreți să fiți toți bogați, regi sau împărați.
Și mă iertați că tot pe mine la mijloc mă bagați,
În toate războaiele voastre de dezaxați.
Eu n-am zis niciodată că o să vă judec,
C-o să vă pedepsesc și lumea o s-o-ntunec.
Puneți prea multă presiune pe noi,
Pe mine, pe Maria, pe Jesus și chiar și pe voi,
Stați liniștiți, relaxați.
Cântați!:

Na na na na na na na na
Na na na na na na
Mă iertați că voi nu vă iertați
Și că nu vă-nvățați (Minte!)
Mă iertați că voi nu vă schimbați,
Dar asta de la toti-așteptați.

Mă iertați.
Ba nu!
Mă, iertați!
Mă, iertați și nu vă mai complicați,
Fie că sunteți femei sau bărbați,
Iertați-i pe cei de lângă voi,
Jur că nu vă judecă nimeni în Viața de Apoi.
(Ii judeca cineva in Viaat de Apoi? Nu!)
Păi vouă vă e frică de mine?
Înseamnă că vă e frică de iubire, bine?
Eu vă iubesc ca pe copiii mei,
Puteți fi voi eroi sau derbedei,
Eu am creat lumea asta ca să vă distrați,
Atâta timp cât pe cei de lângă voi nu-i deranjați sau supărați.
Eu am creat universul ca să nu mă mai simt singur
Și voi mă izolați în religii, biblii și prin ceruri.
Mă! iertați pe cei care greșesc din neputință,
Că nu sunteți voi cea mai cea ființă,
Iertați-vă că sunteți atât de diferiți,
Să ziceți „mersi!”, că altfel erați toți niște tâmpiți.
Iertați-i și pe cei care vorbesc în numele meu,
Ei n-au păreri și-atunci îl bagă-n față pe Dumnezeu.
Pe mine! Iar eu nu vreau decât să vă iubiți,
Să învățați că visele-i aleg doar pe cei mai liniștiți(paranteza fericiți).
Păi eu sunt mai pământean decât voi toți,
Că mă găsiți în fiecare om, ba chiar și în roboți.
Că-orice se naște-n lumea asta e din mâna mea,
Dar să trăiți cu-adevărat este problema voastră, nu a altora.
Nu vă faceți griji că s-ar putea să mă-ncruntați,
Eu v-am iertat, deja, nu ați fost anunțați?
Nu v-au anuntat astia ce au făcut biserici în numele meu,
Dar nu zic un cuvânt dacă nu primesc un leu?
Sunteți vii, sunteți oameni, sunteți liberi să greșiți,
Iertarea, doar în puterea dragostei o să găsiți.
Viața este frumoasă, și vă iert, chiar dacă sunteți păcătoși,
Dar, din păcate, este și scurtă, iar voi de cele mai multe ori sunteți cam ofticoși.
Pentru ce nu vă convine, căutați mai tot timpul alți vinovați,
Mi-asum eu, ma, totul. MI-asum eu totul și pentru toate nefericirile voastre, vă rog să mă iertați.
Și mă iertați, dar dacă pân-acum n-ați știut, eu sunt aici oricând,
Nu uitați: Raiul este-n oameni, iadul este doar în gând.

Ma iertati.
Acum, continuati.