Sfoara fără nod, te întinzi comod
Ca iubirea ta, nu legi nimic cu ea
În tine-o ții făcută ghem, ți-e frică să mă chemi.

Sticlă fără dop, plânge într-un prosop
Lipsește un pahar, să fie număr par
Dar tu nu vrei să calculezi, doar tu te-mbrățișezi.

Rochie cu fermoar, iar te duci la bar
Să cauți aventuri și a doua zi să-njuri
Iar mâine ochii tăi la fel mai strică un rimel.

Carte fără foi, ne citește pe noi
Dar n-am scris niciun rând și nici nu ai de gând
Tu vrei să joci direct în film și să nu te schimbi.

Pâine fără colț ai hrănit doar hoți
Miezul l-au furat, coaja s-a uscat
Și ca un puf de păpădii te-mprăștii în felii.

Zâmbet fără leac, să te uit cum fac
Tu nu stai într-un loc, zâmbești și-apoi dai foc
Și te scuzi de după ușă că nu vrei cenușă.

Ușă fără prag, ce-mi vine să te sparg
Să te iau pe sus, c-un bilet doar dus
Să te scap de acel bagaj ce-ți curge pe obraji.

Doină fără doi, doi nătângi ca noi
Du-te-n difuzor și spune tuturor
Merită să treci prin iad pentru omul drag.

Merită să treci prin iad pentru omul drag,
Iar omul drag dacă e rău, adu-l în raiul tău.